page 36

Text as printedtransliterationboth

as printed − 5 + transliteration − 3 +

1. 0 32 32 0.97
2. 1 Фіюл; Ел дъ віяцъ, сꙋфлет ши пꙋтѣре фъптꙋрилор; Ел дъ живи- Fiul; El dă viață, suflet și puteare făpturilor; El dă jivinilor 1.00
3. 2 нилор „„,віяцъ, оаменилор „минте,“ яр Крещинилор „віяцъ Дꙋ- „„,viață, oamenilor „minte,“ iar Creștinilor „viață Duhovnicească 0.98
4. 3 ховничѣскъ, май ꙟналтъ,“ адекъ Дꙋхꙋл Сфжнт ꙟицълѣпцѣще , mai înnaltă,“ adecă Duhul Sfjnt înițăleapțeaște 0.98
5. 4 пре ом ши ꙟй ажꙋтъ лꙋй а мерџе ꙟнтрꙋ Ꙟипъръція Черюлꙋй. pre om și îni ajută lui a merge înntru înipărăția Ceriului. 0.99
6. 5 Дꙋхꙋл Сфѫнт се дъ нꙋ дꙋпъ мерите, чи ꙟндар, ши дꙋнъ Duhul Sfânt se dă nu după merite, ci înndar, și dună 1.00
7. 6 милостивирѣ лꙋй Дꙋмнезеꙋ̆ се тримите спре мѫнтꙋирѣ оамен- milostivirea lui Dumnezeu se trimite spre mântuirea oamenlor 1.00
8. 7 лор, ши Дꙋхꙋл Сфѫнт ажꙋтъ „аша;,, , și Duhul Sfânt ajută „așa;,, 0.99
9. 8 1.) Дꙋхꙋл Сфѫнт, сълъшлꙋиндꙋсе ꙟ ом, ѫй дъ лꙋй 1.) Duhul Sfânt, sălășluinduse în om, îi dă lui 1.00
10. 9 „крединцъ“ ши, лꙋминъ.“ Фъръ Дѫнсꙋл нименѣ нꙋ поате съ „credință“ și, lumină.“ Fără Dânsul nimenea nu poate să 0.99
11. 10 айбъ крединцъ адевъратъ, віе Ффъръ-де лꙋминарѣ Дꙋхꙋлꙋй aibă credință adevărată, vie Ffără-de luminarea Duhului 0.99
12. 11 Сфѫнт ши ꙟнсꙋшй ꙟнцелептꙋл ши омꙋл чел ꙟвъцат, ꙟ лꙋк Sfânt și înnsuși înnțeleptul și omul cel învățat, în luc 0.99
13. 12 рꙋриле лꙋй Дꙋмнезеꙋ̆ ши ꙟнтрꙋ а Лꙋй орѫндꙋялъ есте орб rurile lui Dumnezeu și înntru a Lui orânduială este orb 0.99
14. 13 десъвѫршит. Дин противъ, Дꙋхꙋл Сфѫнт ши ꙟсꙋшй омꙋлꙋй desăvârșit. Din protivă, Duhul Sfânt și însuși omului 1.00
15. 14 челꙋй не ꙟнвъцат ши прост поате съ-й дескопере ꙟ лъꙋнтрꙋ celui ne înnvățat și prost poate să-i descopere în lăuntru 1.00
16. 15 ши съ-й аръте дрепт лꙋкрꙋриле лꙋй Дꙋмнезеꙋ̆, ши съ-л факъ și să-i arăte drept lucrurile lui Dumnezeu, și să-l facă 1.00
17. 16 пре ел съ симцѣскъ дꙋлчеца Ꙟмнъръціей Черюлꙋй. Омꙋл, pre el să simțească dulceța îmmnărăției Ceriului. Omul, 0.99
18. 17 кареле аре ꙟ сине Дꙋхꙋл Сфѫнт, симцѣще ꙟ сꙋфлетꙋл съꙋ̆ carele are în sine Duhul Sfânt, simțeaște în sufletul său 1.00
19. 18 о „лꙋминъ“ не обичнꙋитъ, пънатꙋнчѣ лꙋй кꙋ тотꙋл нещиꙋтъ o „lumină“ ne obicnuită, pănatuncea lui cu totul neștiută 1.00
20. 19 2) Дꙋхꙋл Сфѫнт, сълъшлꙋиндꙋсе ꙟ ом, продꙋче ꙟ 2) Duhul Sfânt, sălășluinduse în om, produce în 0.99
21. 20 инима лꙋй„драгосте адевъратъ.“ Драгостѣ чѣ адечъратъ ꙟ inima lui„dragoste adevărată.“ Dragostea cea adecărată în 0.98
22. 21 инимъ есте ка ꙋн,жаратек“ кꙋрат,саꙋ̆ ка о „кълдꙋръ,“ че о inimă este ca un,jaratec“ curat,sau ca o „căldură,“ ce o 0.99
23. 22 ꙟкълзѣще пре я; я есте „ръдъчина,“ че продꙋче ꙟнтр“ѫнса încălzeaște pre ia; ia este „rădăcina,“ ce produce înntr“însa 0.99
24. 23 тоате фаптеле челе бꙋне. Пентрꙋ омꙋл, чел ꙟнсꙋфлецит кꙋ toate faptele cele bune. Pentru omul, cel înnsuflețit cu 1.00
25. 24 драгостѣ адевъратъ, нимикъ нꙋ есте греꙋ̆, ꙟфрикошат ши кꙋ dragostea adevărată, nimică nu este greu, înfricoșat și cu 1.00
26. 25 непꙋтинцъ; пентрꙋ дѫисꙋл ничй ꙋн фелю̆ де лещюирй ши де neputință; pentru dâisul nici un feliu de leștiuiri și de 1.00
27. 26 порꙋнчй нꙋ сѫнт грѣле, ши тоате сѫнъ лесне де-а ле ꙟи- porunci nu sânt greale, și toate sână lesne de-a le îniplini 0.99
28. 27 плини. . 0.99
29. 28 „,Крединца ши ,драгостѣ,“ каре ле дърꙋяще омꙋлꙋй „,Credința și ,dragostea,“ care le dăruiaște omului 0.99
30. 29 Дꙋхꙋл Сфѫнт, сѫнт неще мижлоаче аша де марй ши де Duhul Sfânt, sânt nește mijloace așa de mari și de 1.00
31. 30 пꙋтѣрниче, ꙟкѫт чел че ле аре поате ꙋшор, лесне, кꙋ бꙋкꙋкꙋріе putearnice, încât cel ce le are poate ușor, lesne, cu bucucurie 1.00
32. 31 ши кꙋ мѫнгъире съ мѣргъ пе калѣ, це каре аꙋ̆ трекꙋт Іисꙋс și cu mângăire să meargă pe calea, țe care au trecut Iisus 0.99
33. 32 Христос. Hristos. 1.00
34. 33 3) Аѡаръ де ачея, Дꙋхꙋл Сфѫнт дъ омꙋлꙋй „пꙋтѣре 3) Aoară de aceia, Duhul Sfânt dă omului „puteare 0.99
35. 34 спре-а се ꙟипротиви ꙟншълъчꙋній лꙋмій,“ аша ꙟкѫт ел мат spre-a se îniprotivi înnșălăciunii lumii,“ așa încât el mat 0.98
36. 35 кар де се ши фолосѣще кꙋ бꙋнътъциле пъмѫнтѣщй, ꙟнсъ се car de se și foloseaște cu bunătățile pământeaști, înnsă se 1.00
37. 36 фолосѣще ка ꙋн времелник черчетъторю̆ не липиндꙋ-шй кътръ foloseaște ca un vremelnic cercetătoriu ne lipindu-și cătră 1.00
38. 37 дѫнселе инма са, Яръ омꙋл, кареле, наре ꙟ сине Дꙋхꙋл dânsele inma sa, Iară omul, carele, nare în sine Duhul 0.99
39. 38 Сажнт, пре-лѫнгъ тоатъ ꙟнвъцътꙋра ши ꙟнцълепчюнѣ са, орй Sajnt, pre-lângă toată înnvățătura și înnțălepciunea sa, ori 0.99
40. 39 май мꙋлт, орй май пꙋцин, тотдѣꙋна есте роб ши ꙟнкинъторю mai mult, ori mai puțin, totdeauna este rob și înnchinătoriu 1.00
41. 40 ал лꙋмій. al lumii. 0.99
42. 41 4) Лꙋхꙋл Сфѫнт дарꙋяще омꙋлꙋй „ꙟнцелепчꙋне.“ Ачеста 4) Luhul Sfânt daruiaște omului „înnțelepciune.“ Acesta 0.99
43. 42 ной о пꙋтем ведѣ май алес ꙟнтрꙋ Сфинцій Апостолй; карій noi o putem vedea mai ales înntru Sfinții Apostoli; carii 1.00
44. 43 пънъ-а нꙋ пріими пре Дꙋхꙋл Сфѫнт, ера оаменй чей май pănă-a nu priimi pre Duhul Sfânt, era oameni cei mai 1.00
45. 44 прощй ши не ꙟвъцацй; дар дꙋпъ ачея чине пꙋтѣ съ се ꙟи proști și ne învățați; dar după aceia cine putea să se îni 0.99