страница 40

Текст как напечатанотранслитерацияоба

как напечатано − 1 + транслитерация − 5 +

1. 0 3 3 0.82
2. 1 май мꙋлт, декѫт о ꙋнѣлтъ а лꙋй Дꙋмнезеꙋ̆, прин каре лꙋк- mai mult, decât o unealtă a lui Dumnezeu, prin care lucrează 1.00
3. 2 рѣзъ Ел. Ши пре-лѫнгъ ачѣста, дѣкъ май кꙋ лꙋаре-а минте El. Și pre-lângă aceasta, deacă mai cu luare-a minte 1.00
4. 3 вом черчета фаптеле ноастре челе бꙋне, ши ꙟнкъ ши челе vom cerceta faptele noastre cele bune, și înncă și cele 1.00
5. 4 май марй фапте-6ꙋне: апой оаре мꙋлте дин тр’ѫнселе се вор mai mari fapte-6une: apoi oare multe din tr’însele se vor 1.00
6. 5 афла врѣдниче де а се нꙋми Крещинещй фапте-6ꙋне: Кѫт afla vreadnice de a se numi Creștinești fapte-6une: Cât 1.00
7. 6 де адѣсеорй, „спре пилдъ,“ ной фачем милостеніе саꙋ̆ дъм de adeaseori, „spre pildă,“ noi facem milostenie sau dăm 1.00
8. 7 ажꙋторю̆ фрацилор нощрій челор невоешй, дѣкъ нꙋ дин мѫн- ajutoriu fraților noștrii celor nevoeși, deacă nu din mândrie 1.00
9. 8 дріе саꙋ̆ дин юбирѣ де сине, ка фарисеій, апой дин, юбпрѣ де sau din iubirea de sine, ca fariseii, apoi din, iubprea de 1.00
10. 9 кѫщиг, ка къмътарій, адекъ кꙋ скопос, ка „пенгрꙋ о пъра,“ câștig, ca cămătarii, adecă cu scopos, ca „pengru o păra,“ 1.00
11. 10 датъ съракꙋлꙋй, „съ пріимим дела Дꙋмнезеꙋ̆ сꙋте ши мій! dată săracului, „să priimim dela Dumnezeu sute și mii! 0.99
12. 11 Негрешит, къ фапта чѣ бꙋнъ тотдѣꙋна ва ръмѫне фаптъ Negreșit, că fapta cea bună totdeauna va rămâne faptă 1.00
13. 12 бꙋнъ; ши дрепт ачея нꙋ ꙟнчета де-а май фаче ши а ꙟмꙋлци bună; și drept aceia nu înnceta de-a mai face și a îmmulți 1.00
14. 13 фаптеле тале челе бꙋне; тоатъ фапта бꙋнъ се поате а о нꙋми faptele tale cele bune; toată fapta bună se poate a o numi 1.00
15. 14 „аꙋр“ яръ аꙋрꙋл ши чел не лъмꙋрит аре прецꙋл съꙋ̆: требꙋе „aur“ iară aurul și cel ne lămurit are prețul său: trebue 1.00
16. 15 нꙋмай съ-л дай пре дѫнсꙋл ꙟ мѫниле мещерилор, ши ел numai să-l dai pre dânsul în mânile meșterilor, și el 1.00
17. 16 ва пріими прецꙋл съꙋ̆ чел адевърат. Ꙟнтокмай аша ши фап- va priimi prețul său cel adevărat. înntocmai așa și faptele 1.00
18. 17 теле тале челе бꙋне ѫшй вор пріими прецꙋл съꙋ̆, дѣкъ тꙋ tale cele bune își vor priimi prețul său, deacă tu 1.00
19. 18 кꙋ дѣплинъ ꙟнкредере ле вей да пре дѫнселе ꙟ воя ши ꙟ cu deaplină înncredere le vei da pre dânsele în voia și în 0.99
20. 19 мѫниле марелꙋй Мещер: ШШи аша нꙋ ꙟнчета де-афи чинстит, бꙋи, mânile marelui Meșter: Șși așa nu înnceta de-afi cinstit, bui, 0.99
21. 20 кꙋ дрептате, ши милостив ши крединчос ꙟмплиниторю̆ а ле- cu dreptate, și milostiv și credincios îmmplinitoriu a leții 1.00
22. 21 цій. Ꙟнсъ дѣкъ врѣй, ка фаптеле тале челе бꙋне съ айбъ . înnsă deacă vreai, ca faptele tale cele bune să aibă 1.00
23. 22 прецꙋл съꙋ̆ чел адевърат, нꙋте лъꙋда кꙋ дѫнселе, ши нꙋ ле prețul său cel adevărat, nute lăuda cu dânsele, și nu le 1.00
24. 23 сокоти а фи аꙋр кꙋрат, де ꙋн прец кꙋ вистіериле черещй. socoti a fi aur curat, de un preț cu vistierile cerești. 1.00
25. 24 Тꙋ пꙋ ещй мещер, тꙋ нꙋщій съ ле прецꙋещй. Прецꙋл чел Tu pu ești meșter, tu nuștii să le prețuești. Prețul cel 1.00
26. 25 адевърат аꙋрꙋлꙋй жѫй дъ „мещершꙋгꙋл,“ яр прецꙋл чел аде- adevărat aurului jâi dă „meșterșugul,“ iar prețul cel adevărat 0.98
27. 26 върат фаптелор бꙋне ле дъ „драгостѣ,“ ꙟнсъ драгостѣ Кре- faptelor bune le dă „dragostea,“ înnsă dragostea Creștinească 1.00
28. 27 щинѣскъ, кꙋратъ, не юбитоаре де интерес, драгостѣ, каре о , curată, ne iubitoare de interes, dragostea, care o 1.00
29. 28 дърꙋяще нꙋмай Дꙋхꙋл Сфѫнт. Тоате, кѫте с’аꙋ̆ фъкꙋт нꙋ дꙋпъ dăruiaște numai Duhul Sfânt. Toate, câte s’au făcut nu după 1.00
30. 29 драгостѣ Крещинѣскъ, адекъ нꙋ пин Дꙋхꙋл Сфѫнт, пꙋ сѫнт dragostea Creștinească, adecă nu pin Duhul Sfânt, pu sânt 1.00
31. 30 адевърате фапте бꙋне, Дрепт ачея омꙋл, каре нꙋ аре ꙟ adevărate fapte bune, Drept aceia omul, care nu are în 1.00
32. 31 сине пре Дꙋхꙋл Сфѫнт; пе-лѫнгъ тоате фаптеле сале челе бꙋ- sine pre Duhul Sfânt; pe-lângă toate faptele sale cele bune 0.99
33. 32 не, есте неавꙋт ши сърак. , este neavut și sărac. 1.00
34. 33 „Смереніе“ есте, ꙟнкъ ши алта; адекъ тоате скѫрбиле, „Smerenie“ este, înncă și alta; adecă toate scârbile, 0.99
35. 34 ꙟнтристъриле ши ненорочириле, кѫте се ꙟнтѫмплъ кꙋ тине, сꙋ- înntristările și nenorocirile, câte se înntâmplă cu tine, sufere 1.00
36. 35 фере-ле кꙋ ръбдаре ши фъръ-де къртире, ши ле сокотеще „де -le cu răbdare și fără-de cărtire, și le socotește „de 1.00
37. 36 педѣпсъ пентрꙋ пъкателе тале,“ ши нꙋ зиче: ах! кꙋм сѫнт еꙋ̆ pedeapsă pentru păcatele tale,“ și nu zice: ah! cum sânt eu 1.00
38. 37 де ненорочит! чи зи: „ꙟнкъ пꙋцин ꙟмй есте ніе ачѣста пентрꙋ de nenorocit! ci zi: „înncă puțin îmmi este nie aceasta pentru 1.00
39. 38 пъкателе меле!“ Ши роагъ пре Дꙋмнезеꙋ̆ нꙋ атѫта касъ те păcatele mele!“ Și roagă pre Dumnezeu nu atâta casă te 1.00
40. 39 избъвѣскъ дин невой, чи май мꙋлт пентрꙋ ачея, касъ-цй дѣ izbăvească din nevoi, ci mai mult pentru aceia, casă-ți dea 1.00
41. 40 Ел ціе пꙋтѣре спре а ле сꙋфери. El ție puteare spre a le suferi. 0.99
42. 41 3.) Дꙋхꙋл Сфѫнт поцй съ-Л пріимещй прин чѣ кꙋ лꙋ- 3.) Duhul Sfânt poți să-L priimești prin cea cu luarea 1.00
43. 42 арѣ-аминте „аскꙋлтаре а гласꙋлꙋй лꙋй Дꙋмнезеꙋ̆.“ Гласꙋл -aminte „ascultare a glasului lui Dumnezeu.“ Glasul 0.99
44. 43 лꙋй Дꙋмневеꙋ̆, каре гръяще ведерат, лъмꙋрит ши кꙋ ꙟице- lui Dumneveu, care grăiaște vederat, lămurit și cu înițeleagere 0.99
45. 44 лѣџере, претꙋтинденѣ ши ꙟтвате поцй съ-1 аꙋзй; пꙋнай тревꙋе , pretutindenea și întvate poți să-1 auzi; punai trevue 0.98