page 55

Text as printedtransliterationboth

as printed − 1 + transliteration − 3 +

1. 0 1 1 0.91
2. 1 ете, трѫндъвія есте майка прихънилор;“ аша де пилдъ ete, trândăvia este maica prihănilor;“ așa de pildă 0.97
3. 2 ее се фак оаменій бецивй? „Дин причина трѫндъвіей“ ине ee se fac oamenii bețivi? „Din pricina trândăviei“ ine 0.96
4. 3 аите фꙋр ши тълхарю̆! „трѫпдавꙋл,“ ши челелал. ШМп кꙋ пꙋ- aite fur și tălhariu! „trâpdavul,“ și celelal. Șmp cu putrnță 0.94
5. 4 трнцъ есте а виче фъръ ꙟидоялъ, къ чине нꙋ фаче нимикъ, este a vice fără înidoială, că cine nu face nimică, 0.99
6. 5 ничй се ꙟиделе тничѣще нꙋ нимикъ, ачела, орй- кꙋм дес’ар nici se înidele tniceaște nu nimică, acela, ori- cum des’ar 0.98
7. 6 аръта бꙋн, есте Крещин ръꙋ̆ ши четцѣн ръꙋ̆; ши дѣкъ ел arăta bun, este Creștin rău și cetțean rău; și deacă el 1.00
8. 7 нꙋесте пькътос маре, апой доаръ дꙋпъ одеосътъ пентрꙋ nueste picătos mare, apoi doară după odeosătă pentru 0.96
9. 8 дисꙋл проніе алꙋй Дамн, зеꙋ̆. Дрепт ачея, фій юбиторю̆ де disul pronie alui Damn, zeu. Drept aceia, fii iubitoriu de 0.97
10. 9 остенѣлъ, депринде-текꙋ остенѣлиле, остене щ, лꙋкрѣзъ ши osteneală, deprinde-tecu ostenealile, ostene șt, lucrează și 0.98
11. 10 оъ тоате, кѫле сѫнт де фолос ши де тревꙋинцъ, пентрꙋ oă toate, câle sânt de folos și de trevuință, pentru 0.98
12. 11 господърія та ши ѫте, дꙋпъ диторія та, се кꙋ винмпъ- gospodăria ta și îte, după ditoria ta, se cu vinmpăfratului 0.99
13. 12 фратꙋлꙋй ши патріей Дѣкъ трѫнде вія есте миика прих нилор, și patriei Deacă trânde via este miica prih nilor, 0.97
14. 13 арой ювирѣ де остѣнелъ поате съ се нꙋмѣскъ мемъ а фаи- aroi iuvirea de osteanelă poate să se numească memă a faitelor 0.98
15. 14 телор челор бꙋне „Ꙟнтѫй“ пентрꙋ ачея, ъ чине есте юби- celor bune „înntâi“ pentru aceia, ă cine este iubitoriu 0.99
16. 15 торю̆ де оспенѣлъ, ачела кꙋ банъ сѣмъ май пꙋцине пъкате de ospeneală, acela cu bană seamă mai puține păcate 0.98
17. 16 аре, фіинд-къ ел нꙋ аре време нꙋ нꙋмай а фаче рꙋ̆, дар are, fiind-că el nu are vreme nu numai a face ru, dar 0.99
18. 17 ꙟнкъ ничй а гѫн ши де ръꙋ̆: пентрꙋ-къ ел саꙋ̆ се остепѣще înncă nici a gân și de rău: pentru-că el sau se ostepeaște 0.99
19. 18 ши се ꙟнделетничѣще ꙟнрꙋ даторіиле саде, саꙋ̆ се ꙟнде- și se înndeletniceaște înnru datoriile sade, sau se înndeletniceaște 0.96
20. 19 летничѣще ꙟнт)ꙋ мѫнгꙋирѣ са ши ꙟнтрꙋ дъторіиле Крещи- înnt)u mânguirea sa și înntru dătoriile Creștimești 0.98
21. 20 мещй. „ 1лдои не“ пенерꙋ ач и, къ чине с аꙋ̆ депринс а фи . „ 1ldoi ne“ peneru ac i, că cine s au deprins a fi 0.95
22. 21 юбигорю̆ де остепѣлъ, ачела май де грабъ се ва ꙋни съ мѣргъ iubigoriu de ostepeală, acela mai de grabă se va uni să meargă 0.99
23. 22 пе калѣ ꙟнтрꙋ Ꙟмпъръія Ч1ерюлꙋй, декжт чел-че петрѣче pe calea înntru îmmpărăia C1eriului, decjt cel-ce petreace 0.96
24. 23 віяцъ трѫидавъ; ши челꙋй кбиторю де остенеле май лѣсне viață trâidavă; și celui cbitoriu de ostenele mai leasne 0.97
25. 24 ѫй есте а мерџе пе лѣ ꙟитра Ꙟип ръшія Черюлꙋй, де кѫт îi este a merge pe lea înitra înip rășia Ceriului, de cât 0.96
26. 25 челꙋй трѫндив. Ши аша, а чи юбпорю де остепеле тотдѣ- celui trândiv. Și așa, a ci iubporiu de ostepele totdeauna 0.96
27. 26 ꙋна ши прѣтꙋтин сепѣ есте де фолос. Ꙟнсъ, ка съ фій юби- și preatutin sepea este de folos. înnsă, ca să fii iubitoriu 0.97
28. 27 торю̆ де остенеле, требꙋе съ т“ ꙟнвецй пре сине ши съ те de ostenele, trebue să t“ înnveți pre sine și să te 0.98
29. 28 депринзй спре остенеле кн ꙟеашй копил рія та deprinzi spre ostenele cn îneași copil ria ta 0.98
30. 29 7) Май есте ꙟнк а ста, атѫта-шй де фолоситоаре, кѫт 7) Mai este înnc a sta, atâta-și de folositoare, cât 0.99
31. 30 ши юбирѣ ле остенеле, съвѫршире, ла карѣ требꙋе съ не ꙟнвъцъм și iubirea le ostenele, săvârșire, la carea trebue să ne înnvățăm 0.98
32. 31 ши съ не деприндем, пꙋтем а зиче. ꙟнкъ май де време, și să ne deprindem, putem a zice. înncă mai de vreme, 0.99
33. 32 де кѫт ла ювире де остенелле Л1чъста есте „ръбдарѣ de cât la iuvire de ostenelle L1căsta este „răbdarea 0.95
34. 33 Ръбдарѣ тотдѣана ши претꙋлинд нѣ есте де фолос; дар Răbdarea totdeaana și pretulind nea este de folos; dar 0.97
35. 34 пентрꙋ чел-че врѣ съ мѣргъ ꙟтрꙋ Ꙟмнъръція Черюлꙋй, pentru cel-ce vrea să meargă întru îmmnărăția Ceriului, 0.99
36. 35 ръ6дарѣ есте съвѫрширѣ чѣ май не анъратъ. Фъръ ръбдаре ră6darea este săvârșirea cea mai ne anărată. Fără răbdare 0.98
37. 36 ничй нꙋ есте ꙋ пачинцъ и фаче ꙋн пас пе калѣ ачѣста, nici nu este u pacință i face un pas pe calea aceasta, 0.98
38. 37 пентрꙋ къ ла фіеще че пас требꙋе съ ꙟтиипине аспримй pentru că la fiește ce pas trebue să întiipine asprimi 0.99
39. 38 ши ꙟнгимпъчꙋнй,и аша депринде-те ши теꙟнвацъ ла și înnghimpăciuni,i așa deprinde-te și teînnvață la 0.99
40. 39 ръ6дире, май ꙟтѫй ла чѣ трꙋпѣскъ, ши пеꙋрмъ ши ла ră6dire, mai întâi la cea trupească, și peurmă și la 0.99
41. 40 чѣ сꙋфлетѣскъ; ши атꙋнчѣ ціе ѫцй ва ти май лѣсне съ cea sufletească; și atuncea ție îți va ti mai leasne să 0.97
42. 41 фій ши юбиторю̆ де остене е мадꙋларю̆ ал соціетъцй, ши fii și iubitoriu de ostene e madulariu al soțietăți, și 0.99
43. 42 бꙋн пріятен, ши бꙋн господарю̆, ши бꙋн четъџѣи, ши бꙋн bun priaten, și bun gospodariu, și bun cetăgeai, și bun 0.99
44. 43 Крещин. Creștin. 0.99
45. 44 Ши аша, фрацій міей! ятъ тоате, че аи пꙋтꙋт съ въ Și așa, frații miei! iată toate, ce ai putut să vă 1.00