page 43

Text as printedtransliterationboth

as printed − 5 + transliteration − 3 +

1. 0 39 39 0.94
2. 1 ницъм спре пофтеле ноастре ши спре ꙟндестꙋларѣ дорици- nițăm spre poftele noastre și spre înndestularea dorițihor 0.99
3. 2 хор ноастре, челор кꙋтотꙋл де присос. Дѣкъ не леџꙋит ши noastre, celor cutotul de prisos. Deacă ne legiuit și 1.00
4. 3 Ꙟфрикошат лꙋкрꙋ есте а фи не бъгъторю̆ де сѣмъ ши не înfricoșat lucru este a fi ne băgătoriu de seamă și ne 0.99
5. 4 аскꙋлтъторю̆ де гласꙋл Ꙟмпъратꙋлꙋй пъмѫнтѣск: апой кꙋ ascultătoriu de glasul îmmpăratului pământeasc: apoi cu 1.00
6. 5 кѫт май въртос пъкат ши ꙟнфрикошат лꙋкрꙋ есте а нꙋ бъга- cât mai vărtos păcat și înnfricoșat lucru este a nu băgasvmă 1.00
7. 6 свмъ ши а нꙋаскꙋлта де гласꙋл Ꙟмпъратꙋлꙋй Череск) Прин și a nuasculta de glasul îmmpăratului Ceresc) Prin 0.98
8. 7 аша фелю̆ де непъсаре ши небъгарѣ де самъ пꙋтем съ ажꙋн- așa feliu de nepăsare și nebăgarea de samă putem să ajunței 1.00
9. 8 цеи пънъ-ла ачея, къ Дꙋмнезеꙋ̆, дꙋпъ ненꙋмърате ши не кон- pănă-la aceia, că Dumnezeu, după nenumărate și ne contenite 1.00
10. 9 тените гласꙋрй ши кіемърй але сале, ꙟсфѫршит не ва ле- glasuri și chiemări ale sale, însfârșit ne va lepăda 1.00
11. 10 пъда пре ной дела Сине, ка пре нище ꙟндъръптничй фій, шине pre noi dela Sine, ca pre niște înndărăptnici fii, șine 1.00
12. 11 ва лъса съ фачем тоате, кѫте вом гънди ной; яр динтрꙋ va lăsa să facem toate, câte vom găndi noi; iar dintru 1.00
13. 12 ачѣста поате съ ꙋрмѣзе, къ минте ноастръ пꙋцин кѫте пꙋцин aceasta poate să urmeaze, că minte noastră puțin câte puțin 1.00
14. 13 поате съ се ꙟнтꙋнече пънъ ла ачея, къ ши челе май грозаве poate să se înntunece pănă la aceia, că și cele mai grozave 1.00
15. 14 ши ꙋрѫте пъкате ни-се вор пърѣ ноаъ нꙋ май мꙋлт. декѫт și urâte păcate ni-se vor părea noaă nu mai mult. decât 1.00
16. 15 нище не апърате слъбъчꙋнй а фирій оминещй, ШШи дрепт niște ne apărate slăbăciuni a firii ominești, Șși drept 0.99
17. 16 ачен кѫт де фолоситорю̆ ши мѫнтꙋиторю̆ лꙋкрꙋ есте а фи acen cât de folositoriu și mântuitoriu lucru este a fi 1.00
18. 17 кꙋ бъгаре де самъ кътръ гласꙋл лꙋй Дꙋмнезеꙋ̆, атѫта шй cu băgare de samă cătră glasul lui Dumnezeu, atâta și 1.00
19. 18 де вътъмиторю̆ ши де грозав лꙋкрꙋ есте а нꙋ аскꙋлта де de vătămitoriu și de grozav lucru este a nu asculta de 1.00
20. 19 Дѫнсꙋл ши а не депърта декътръ ДЛѫнсꙋл, Dânsul și a ne depărta decătră Dlânsul, 0.98
21. 20 4) Дꙋхꙋл Сфѫнт се поате съ-1 пріимим прин „рꙋгъчꙋне.“ 4) Duhul Sfânt se poate să-1 priimim prin „rugăciune.“ 0.98
22. 21 Ачеет мижлок есте чел май прост ши сигꙋр пре каре фіеще- Aceet mijloc este cel mai prost și sigur pre care fieștecine 1.00
23. 22 чине шитотдѣꙋна поате съ-л ꙟнтребꙋинцѣзе. ШЦіꙋт лꙋрꙋ, къ șitotdeauna poate să-l înntrebuințeaze. Șțiut luru, că 0.98
24. 23 рꙋгъчꙋнѣ есте чѣ динафаръ ши чѣ динлъꙋнтрꙋ; адекъ чел—че rugăciunea este cea dinafară și cea dinlăuntru; adecă cel—ce 1.00
25. 24 се роагъ ши се ꙟкинъ кꙋ трꙋпꙋл акасъ, саꙋ̆ ꙟ Висѣрикъ, se roagă și se închină cu trupul acasă, sau în Visearică, 1.00
26. 25 ачела се роагъ динафаръ; яр чел-че кꙋ сꙋфлетꙋл ши кꙋ acela se roagă dinafară; iar cel-ce cu sufletul și cu 1.00
27. 26 инима са се ꙟнтоарче кътръ Дꙋмнезеꙋ̆ ши се сѫргꙋяще съ Л inima sa se înntoarce cătră Dumnezeu și se sârguiaște să L 0.99
28. 27 айбъ тотдѣꙋна ꙟ минтѣ са, ачела се роагъ динлъꙋнгрꙋ Каре aibă totdeauna în mintea sa, acela se roagă dinlăungru Care 1.00
29. 28 динтре ачесте рꙋгъчꙋнй есте май бꙋнъ, май адевъратъ нии dintre aceste rugăciuni este mai bună, mai adevărată nii 1.00
30. 29 май плъкꙋтъ лꙋй Дамнезеꙋ̆. фіеще каре динтре ной піе Вой mai plăcută lui Damnezeu. fiește care dintre noi pie Voi 0.99
31. 30 ашиждѣре щицй ши ачея, къ а не рꙋга лꙋй Дꙋмнезеꙋ̆ пꙋтем așijdeare știți și aceia, că a ne ruga lui Dumnezeu putem 1.00
32. 31 тотдѣꙋна ши претꙋтиндинѣ, ꙟ тот локꙋл, токмай шй атꙋнчѣ totdeauna și pretutindinea, în tot locul, tocmai și atuncea 1.00
33. 32 кѫнд не бирꙋяще пре ной пъкатꙋл; пꙋтем съ нерꙋгъм ши când ne biruiaște pre noi păcatul; putem să nerugăm și 1.00
34. 33 лꙋкрѫнд ши не лꙋкрѫнд, ꙟнсърбътоарй ши ꙟ зиле проасте, lucrând și ne lucrând, înnsărbătoari și în zile proaste, 1.00
35. 34 ши стѫнд ши шезѫнд ши зъкѫнд. Ачестѣ вой ле щицй; дар și stând și șezând și zăcând. Acestea voi le știți; dar 1.00
36. 35 аичѣ требꙋе а зиче нꙋмай ачея, къ макар къ рꙋгъчꙋѣ чѣ aicea trebue a zice numai aceia, că macar că rugăciuea cea 1.00
37. 36 динлъꙋнтрꙋ есте чел май пꙋтѣриик кип спре-а пріими дарꙋл лꙋй dinlăuntru este cel mai puteariic chip spre-a priimi darul lui 1.00
38. 37 Дꙋмнезеꙋ̆, ꙟнсъ нꙋ требꙋе съ лъсъм ши рꙋгъчꙋнѣ чѣ динафаръ, Dumnezeu, înnsă nu trebue să lăsăm și rugăciunea cea dinafară, 1.00
39. 38 ши май алес рꙋгъчꙋнѣ чѣ общѣскъ Мꙋлцй зик: „че-мй требꙋе съ și mai ales rugăciunea cea obștească Mulți zic: „ce-mi trebue să 1.00
40. 39 ꙋмблꙋ ла бисѣрикъ?“„Кꙋ̆ ши акасъ пот съ мъ рог: аколо май umblu la bisearică?“„Cu și acasă pot să mă rog: acolo mai 0.98
41. 40 инъ пре оаменй а ворби аша: „дрептатѣ,“ саꙋ̆ „бꙋна-сокотинцъ! ină pre oameni a vorbi așa: „dreptatea,“ sau „buna-socotință! 0.99
42. 41 Кꙋ тотꙋл нꙋ! чи „леневирѣ“ ши „трꙋфія“ ѫй ꙟндѣмнъ пре дѫн- Cu totul nu! ci „lenevirea“ și „trufia“ îi înndeamnă pre dânși 0.99
43. 42 шй а ворби аша, Негрешит, къ, дин не норочире, ꙋнеорй се a vorbi așa, Negreșit, că, din ne norocire, uneori se 0.99
44. 43 ꙟнтѫмплъ, къ фіинд ꙟ Бисѣрикъ, грешещй; дар ачѣста ничй- înntâmplă, că fiind în Bisearică, greșești; dar aceasta nici 1.00