page 20

Text as printedtransliterationboth

as printed − 3 + transliteration − 5 +

1. 0 16 16 0.90
2. 1 Свѫнта Скриптꙋръ; аръ дакъ тꙋ нꙋ ай деринца ачѣста, апой Svânta Scriptură; ară dacă tu nu ai derința aceasta, apoi 1.00
3. 2 казй ла ачела-шй Мѫнтꙋиторю̆ ал-нострꙋ, Іисꙋс Христос, ши cazi la acela-și Mântuitoriu al-nostru, Iisus Hristos, și 1.00
4. 3 кꙋ рꙋгъчꙋне калдъ чѣре ла Дѫнсꙋл доринца ачѣста. Дар кꙋ cu rugăciune caldă ceare la Dânsul dorința aceasta. Dar cu 1.00
5. 4 кѫт май мꙋлт се нꙋте ꙟдъръптничещй, кѫнд дархл лꙋй Дꙋм- cât mai mult se nute îndărăptnicești, când darhl lui Dumnezeu 0.99
6. 5 незеꙋ̆ те кіямъ пре тине ла калѣ мѫнтꙋирій. te chiamă pre tine la calea mântuirii. 1.00
7. 6 Тоате, кѫте с’аꙋ ворбит аичѣ пептрꙋ крединцъ ле вом Toate, câte s’au vorbit aicea peptru credință le vom 1.00
8. 7 лъ мꙋри прин „пилдъ:“ тꙋ ай фи аꙋзит, къ ꙟ кꙋтаре лок, lă muri prin „pildă:“ tu ai fi auzit, că în cutare loc, 0.99
9. 8 а проапе де тине, се афлъ о „зидире“ фоарте маре, минꙋ- a proape de tine, se află o „zidire“ foarte mare, minunată 1.00
10. 9 натъ; ꙟнълцимѣ еій ажꙋнце токмай де черю̆; ꙟнтрарѣ ꙟнтр“- ; înnălțimea eii ajunțe tocmai de ceriu; înntrarea înntr“însa 0.99
11. 10 ѫнса кѫт-ва ѫй акоперитъ, ши фъръ-де повъцꙋире нꙋ фіе- cât-va îi acoperită, și fără-de povățuire nu fiecine 1.00
12. 11 чине поате съ о нимерескъ; іаръ пентрꙋ арътарѣ еій ши poate să o nimerescă; iară pentru arătarea eii și 1.00
13. 12 спре повъцꙋирѣ, май ꙟ наинте, лѫнгъ дѫнса есте мꙋлциме spre povățuirea, mai în nainte, lângă dânsa este mulțime 1.00
14. 13 де исправничй карій ꙟнпреꙋнъ сѫит ши „дофторй“ пентрꙋ de ispravnici carii înnpreună sâit și „doftori“ pentru 1.00
15. 14 чей болнавй щи бетещй, ши „„ꙟмпърциторй де хранъ,“ тре- cei bolnavi ști betești, și „„îmmpărțitori de hrană,“ trebuincioasă 0.98
16. 15 бꙋинчоасъ пентрꙋ кале, Скърй де сꙋпт сѫнт атѫт де мꙋлте pentru cale, Scări de supt sânt atât de multe 0.99
17. 16 ꙟкѫт май нентрꙋ фіеще-кареле есте деосъбит; дар тоате încât mai nentru fiește-carele este deosăbit; dar toate 0.99
18. 17 скъриле деовще сѫнт стрѫмте, ꙟгꙋсте шинꙋцин лꙋминате, scările deovște sânt strâmte, înguste șinuțin luminate, 1.00
19. 18 аша ꙟнткѫт фъръ повъцꙋиторю̆ ши ажꙋторюл стръин ничй ꙋн așa înntcât fără povățuitoriu și ajutoriul străin nici un 1.00
20. 19 пас нꙋ есте кꙋ пꙋтинцъ а фаче, ши май алес ла ꙟчепꙋт. pas nu este cu putință a face, și mai ales la început. 1.00
21. 20 Зидирѣ ачѣста естъ фъкꙋтъ де Архитектор прѣꙟцълепт. ши Zidirea aceasta estă făcută de Arhitector preaînțălept. și 0.99
22. 21 анꙋме пентрꙋ ачея, ка прин тр’ѫнса съ поатъ а се сꙋн омꙋл anume pentru aceia, ca prin tr’însa să poată a se sun omul 0.99
23. 22 ꙟ черю̆ ши ꙟ раю̆ ꙟсꙋшй. în ceriu și în raiu însuși. 0.99
24. 23 Ачестѣ тоате аꙋзѫндꙋ-ле, тꙋ, фъръ-де ꙟдоялъ, ай врѣ Acestea toate auzându-le, tu, fără-de îndoială, ai vrea 1.00
25. 24 съ фій аколо, ꙋнде дꙋче зидирѣ ачѣста, Дар че вей фаче тꙋ să fii acolo, unde duce zidirea aceasta, Dar ce vei face tu 0.99
26. 25 ла о аша ꙟнтѫмпларе? кꙋ вꙋнъ самъ, май ꙟнтъй де тоате la o așa înntâmplare? cu vună samă, mai înntăi de toate 0.98
27. 26 тꙋ требꙋе съ те апропій де зидирѣ ачѣста, съ о черчетей tu trebue să te apropii de zidirea aceasta, să o cercetei 1.00
28. 27 май кꙋ де амърꙋнтꙋл, съ ꙟнтребй де тоате пре исправничей, mai cu de amăruntul, să înntrebi de toate pre ispravnicei, 1.00
29. 28 адекъ: прекꙋм „де ꙟсашй зидирѣ,“ аша ши „де ꙟисъмнарѣ adecă: precum „de însași zidirea,“ așa și „de înisămnarea 1.00
30. 29 еій,“ ши „де ачея, кꙋм ши пеꙋнде съ ꙟтрй ꙟтр“ѫнса eii,“ și „de aceia, cum și peunde să întri într“însa 0.99
31. 30 ши челелалте; іар исправничій кꙋ бꙋнъ-вое ѫцй вор епꙋне și celelalte; iar ispravnicii cu bună-voe îți vor epune 1.00
32. 31 ціе тоате, кѫте сѫнт де требꙋинцъ пентрꙋ ачѣста. Шіи де ție toate, câte sânt de trebuință pentru aceasta. Șii de 0.98
33. 32 ещй тꙋ ом ꙟвъцат, апропіе-те де зидирѣ ꙟнсашй каꙋт“о дин̆ ești tu om învățat, apropie-te de zidirea înnsași caut“o din 0.99
34. 33 тоате пърцъле: “де іасте я пе темеліе таре ашеватъ, ши toate părțăle: “de iaste ia pe temelie tare așevată, și 1.00
35. 34 де іасте ꙟ старе се ціе прекꙋм ꙟсашй греꙋтатѣ зидирй, аша de iaste în stare se ție precum însași greutatea zidiri, așa 1.00
36. 35 ши пре чей, че ꙟтръ ꙟтр’ѫнса.“ și pre cei, ce întră într’însa.“ 0.99
37. 36 Дѣкъ тꙋ ещй мꙋлт ꙟвъцат, апой черчетѣзъ ши ꙟсꙋшй Deacă tu ești mult învățat, apoi cercetează și însuși 1.00
38. 37 матеріалꙋриле, дин каре я іасте зидитъ., кꙋноаще, нꙋмъръ materialurile, din care ia iaste zidită., cunoaște, numără 0.99
39. 38 ши везй тоате, кѫте кꙋ пꙋтинцъ вафи съ везй кꙋ окій, ши și vezi toate, câte cu putință vafi să vezi cu ochii, și 1.00
40. 39 ꙟикъ поцй съ ꙟнтребꙋинцезй ши неапърателе инстрꙋментꙋрй. înică poți să înntrebuințezi și neapăratele instrumenturi. 1.00
41. 40 Ши дꙋпъ ачѣста, дакъ тꙋ вей ведѣ ши вей фи ꙟкрединцат, Și după aceasta, dacă tu vei vedea și vei fi încredințat, 1.00
42. 41 къ „зидирѣ ачѣста іасте темейникъ, таре ши поате деплин̆ că „zidirea aceasta iaste temeinică, tare și poate deplin 1.00
43. 42 съ се потривѣскъ кꙋ чѣ датъ ей орѫндꙋире,“ апой лѣпъдъ să se potrivească cu cea dată ei orânduire,“ apoi leapădă 1.00
44. 43 тоатъ искодирѣ ꙋрмътоаре ши ласъ ла ꙋшъ тоате инстрꙋ- toată iscodirea următoare și lasă la ușă toate instrumenturile 1.00
45. 44 ментꙋриле, кꙋ каре ай къꙋтатъ ачѣ зидире; пентрꙋ къ яле , cu care ai căutată acea zidire; pentru că iale 0.99