page 54

Text as printedtransliterationboth

as printed − 1 + transliteration − 5 +

1. 0 31 31 0.71
2. 1 есте, „къ трѫидъвія есте майка прихънилор;“ аша де пилдѣ: este, „că trâidăvia este maica prihănilor;“ așa de pildea: 0.99
3. 2 дече се фак оаменій вецивй: „Дин причина трѫндъвіей.“ Чине dece se fac oamenii vețivi: „Din pricina trândăviei.“ Cine 0.98
4. 3 ооте фꙋр ши тълхарю̆9 „трѫндавꙋл,“ ши челелал. Ши кꙋ пꙋ- oote fur și tălhariu9 „trândavul,“ și celelal. Și cu putință 0.97
5. 4 тинцъ есте а зиче фъръ ꙟндоялъ, къ чине нꙋ фаче нимикъ, este a zice fără înndoială, că cine nu face nimică, 1.00
6. 5 ничй се ꙟнделетничѣще кꙋ нимикъ, ачела, орй- кꙋм дес’ар nici se înndeletniceaște cu nimică, acela, ori- cum des’ar 0.99
7. 6 аръта бꙋн, есте Крещин ръꙋ̆ ши четъцѣн ръꙋ̆; ши дѣкъ ел arăta bun, este Creștin rău și cetățean rău; și deacă el 1.00
8. 7 нꙋ есте пъкътос маре, апой доаръ дꙋпъ одеосъбитъ пентрꙋ nu este păcătos mare, apoi doară după odeosăbită pentru 1.00
9. 8 дѫнсꙋл проніе алꙋй Дꙋмнезеꙋ̆. Дрепт ачея, фій юбиторю̆ де dânsul pronie alui Dumnezeu. Drept aceia, fii iubitoriu de 1.00
10. 9 остенѣлъ, депринде-те кꙋ остенѣлеле, остенеще, лꙋкрѣзъ ши osteneală, deprinde-te cu ostenealele, ostenește, lucrează și 1.00
11. 10 фъ тоате, кѫте сѫнт де фолос ши де требꙋинцъ, пентрꙋ fă toate, câte sânt de folos și de trebuință, pentru 1.00
12. 11 господърія та ши кѫте, дꙋпъ дъторія та, се кꙋ вин Ꙟмпъ- gospodăria ta și câte, după dătoria ta, se cu vin îmmpănatului 1.00
13. 12 натꙋлꙋй ши патріей. Дѣкъ трѫндъвія есте майка прихънилор, și patriei. Deacă trândăvia este maica prihănilor, 1.00
14. 13 апой юбирѣ де остѣнелъ поате съ се нꙋмѣскъ мꙋмъ а фап- apoi iubirea de osteanelă poate să se numească mumă a faptelor 1.00
15. 14 телор челор вꙋне, „Ꙟнтѫй“ пентрꙋ ачея, къ чине есте юби- celor vune, „înntâi“ pentru aceia, că cine este iubitoriu 0.98
16. 15 торю̆ де остенѣлъ, ачела кꙋ бꙋнъ сѣмъ май пꙋцине пъкате de osteneală, acela cu bună seamă mai puține păcate 1.00
17. 16 аре, фіинд-къ ел нꙋ аре време нꙋ нꙋмай а фаче ръꙋ̆, дар are, fiind-că el nu are vreme nu numai a face rău, dar 1.00
18. 17 ꙟнкъ ничй а гѫнди де ръꙋ̆: пентрꙋ-къ ел саꙋ̆ се остенѣше înncă nici a gândi de rău: pentru-că el sau se osteneașe 1.00
19. 18 ши се ꙟнделетничѣще ꙟнтрꙋ дъторіиле сале, саꙋ̆ се ꙟнде- și se înndeletniceaște înntru dătoriile sale, sau se înndeletniceaște 0.99
20. 19 летничѣще ꙟтрꙋ мѫнтꙋирѣ са ши ꙟнтрꙋ дъторіиле Крещи- întru mântuirea sa și înntru dătoriile Creștinești 0.99
21. 20 нещй. „Ллдоиле“ пентрꙋ ачея, къ чине с’аꙋ̆ депринс а фи . „Lldoile“ pentru aceia, că cine s’au deprins a fi 1.00
22. 21 юбиторю̆ де остенѣлъ, ачела май деграбъ се ва ꙋни съ мѣргъ iubitoriu de osteneală, acela mai degrabă se va uni să meargă 1.00
23. 22 пе калѣ ꙟнтрꙋ Ꙟмпъръція Черюлꙋй, декѫт чел-че петрѣче pe calea înntru îmmpărăția Ceriului, decât cel-ce petreace 0.99
24. 23 віяцъ трѫндавъ; ши челꙋй юбиторю де остенеле май лѣсне viață trândavă; și celui iubitoriu de ostenele mai leasne 1.00
25. 24 ѫй есте а мѣрџе пе калѣ ꙟнтрꙋ Ꙟмицръція Черюлꙋй, де кѫт îi este a mearge pe calea înntru îmmițrăția Ceriului, de cât 0.99
26. 25 челꙋй трѫндав. Ши аша, а фи юбиторю̆ де остенеле тотдѣ- celui trândav. Și așa, a fi iubitoriu de ostenele totdeauna 1.00
27. 26 ꙋна ши прѣтꙋтинденѣ есте де фолос. Ꙟнсъ, ка съ фій юби- și preatutindenea este de folos. înnsă, ca să fii iubitoriu 1.00
28. 27 торю̆ де остенеле, требꙋе съ те ꙟнивецй пре сине ши съ те de ostenele, trebue să te înniveți pre sine și să te 0.99
29. 28 депринзй снре остенеле дин ꙟнсашй копилърія та deprinzi snre ostenele din înnsași copilăria ta 0.99
30. 29 7.) Май есте ꙟнкъ алта, атѫта-шй де фолоситоаре, кѫт 7.) Mai este înncă alta, atâta-și de folositoare, cât 0.99
31. 30 ши юбирѣ де остенеле, съвѫршире, ла карѣ требꙋе съ не ꙟнвъцъ și iubirea de ostenele, săvârșire, la carea trebue să ne înnvăță 1.00
32. 31 ши съ не деприндеим, пꙋтем а зиче, ꙟнкъ май де врене, și să ne deprindeim, putem a zice, înncă mai de vrene, 0.98
33. 32 де кѫт ла юбире де остенелле, Ачѣста есте „ръдарѣ. de cât la iubire de ostenelle, Aceasta este „rădarea. 0.99
34. 33 Ръвдарѣ тотдѣꙋна ши претꙋтинденѣ есте де фолос; дар Răvdarea totdeauna și pretutindenea este de folos; dar 0.99
35. 34 пентрꙋ чел-че врѣ съ мѣргъ ꙟнтрꙋ Ꙟмпъръція Черюлꙋй, pentru cel-ce vrea să meargă înntru îmmpărăția Ceriului, 1.00
36. 35 ръбдарѣ есте съвѫрширѣ чѣ май не апъратъ. Фъръ ръбдаре răbdarea este săvârșirea cea mai ne apărată. Fără răbdare 1.00
37. 36 ничй нꙋ есте кꙋ пꙋтинцъ а фаче ꙋн пас пе калѣ ачѣста, nici nu este cu putință a face un pas pe calea aceasta, 1.00
38. 37 пентрꙋ къ ла фіеще-че пас требꙋе съ ꙟтимпине- аспримй pentru că la fiește-ce pas trebue să întimpine- asprimi 0.99
39. 38 ши ꙟнгимпъчꙋнй. Ши аша депринде-те ши те ꙟнвацъ ла și înnghimpăciuni. Și așa deprinde-te și te înnvață la 1.00
40. 39 ръбдаре, май ꙟнтѫй ла чѣ трꙋпѣскъ, ши пеꙋрмъ ши ла răbdare, mai înntâi la cea trupească, și peurmă și la 1.00
41. 40 чѣ сꙋфлетѣскъ; ши атꙋнчѣ ціе ѫцй ва фи май лѣсне съ cea sufletească; și atuncea ție îți va fi mai leasne să 1.00
42. 41 фій ши юбиторю̆ де остепеле мъдꙋларю̆ ал соціетъцй, ши fii și iubitoriu de ostepele mădulariu al soțietăți, și 1.00
43. 42 вꙋн пріятен, ши вꙋн господарю̆, ши бꙋн четъџѣн, ши бꙋи vun priaten, și vun gospodariu, și bun cetăgean, și bui 0.98
44. 43 Ши аша, фрацій міей! ятъ тоате, че ам пꙋтꙋт съ въ Și așa, frații miei! iată toate, ce am putut să vă 0.98
45. 44 Марещин. Mareștin. 0.85