page 42

Text as printedtransliterationboth

as printed − 5 + transliteration − 5 +

1. 0 иицъм сире пофтеле ноастре ши спре ꙟндестꙋларѣ дорици- sire poftele noastre și spre înndestularea doriților 0.99
2. 1 лор ноастре, челор кꙋтотꙋл де присос. Дѣкъ не леџꙋит ши noastre, celor cutotul de prisos. Deacă ne legiuit și 1.00
3. 2 ꙟфрикошат лꙋкрꙋ есте а фи не бъгъторю̆ де сѣмъ ши не înfricoșat lucru este a fi ne băgătoriu de seamă și ne 1.00
4. 3 аскꙋлтъторю̆ де гласꙋл Ꙟмпъратꙋлꙋй пъиѫнтѣск: апой кꙋ ascultătoriu de glasul îmmpăratului păiânteasc: apoi cu 1.00
5. 4 кѫт май въртос пъкат ши ꙟнорикошат лꙋкрꙋ есте а нꙋ бъга- cât mai vărtos păcat și înnoricoșat lucru este a nu băgaoamă 0.99
6. 5 оамъ ши а нꙋаскꙋлта де гласꙋл Ꙟмпъратꙋлꙋй Череск“ Прин și a nuasculta de glasul îmmpăratului Ceresc“ Prin 0.99
7. 6 ашна фелю̆ де непъсаре ши невъгарѣ де самъ пꙋтем съ ажꙋн- așna feliu de nepăsare și nevăgarea de samă putem să ajunțem 0.98
8. 7 цем пънъ-ла ачея, къ Дꙋмнезеꙋ̆, дꙋпъ ненꙋмърате ши не кон- pănă-la aceia, că Dumnezeu, după nenumărate și ne contenite 1.00
9. 8 тените гласꙋрй ши кіемърй але-оале, ꙟсфѫршит не ва ле- glasuri și chiemări ale-oale, însfârșit ne va lepăda 1.00
10. 9 пъда пре ной дела Сине, ка пре нище ꙟндъръптвичй фій, ши не pre noi dela Sine, ca pre niște înndărăptvici fii, și ne 0.99
11. 10 ва лъса съ фачем тоате, кѫте вом гѫнди ной; яр динтрꙋ va lăsa să facem toate, câte vom gândi noi; iar dintru 1.00
12. 11 ачѣста поате съ ꙋрмѣзе, къ минте ноастръ пꙋцин кѫте пꙋцин aceasta poate să urmeaze, că minte noastră puțin câte puțin 1.00
13. 12 поате съ се ꙟнтꙋнече пънъ ла ачея, къ ши челе май грозаве poate să se înntunece pănă la aceia, că și cele mai grozave 1.00
14. 13 ши ꙋрѫте пъкате ни-се вор пърѣ ноаъ нꙋ май мꙋлт, декѫт și urâte păcate ni-se vor părea noaă nu mai mult, decât 1.00
15. 14 нище не апърате слъбъчꙋнй а фирій оминещй. Ши дрепт niște ne apărate slăbăciuni a firii ominești. Și drept 1.00
16. 15 ачея кѫт де фолоситорю̆ ши мѫнтꙋиторю̆ лꙋкрꙋ есте а фи aceia cât de folositoriu și mântuitoriu lucru este a fi 1.00
17. 16 кꙋ въгаре де самъ кътръ гласꙋл лꙋй Дꙋмнезеꙋ̆, атѫта-шй cu văgare de samă cătră glasul lui Dumnezeu, atâta-și 1.00
18. 17 де вътъмъторю̆ ши де грозав лꙋкрꙋ есте а нꙋ аскꙋлта де de vătămătoriu și de grozav lucru este a nu asculta de 1.00
19. 18 Дѫнсꙋл ши а не денърта декътръ Дѫнсꙋл. Dânsul și a ne denărta decătră Dânsul. 0.99
20. 19 4.) Дꙋхꙋл Сфѫнт се поате съ-Л пріимим прин „рꙋгъчꙋне.“ 4.) Duhul Sfânt se poate să-L priimim prin „rugăciune.“ 0.99
21. 20 Ачест мижлок есте чел май прост ши сигꙋр, пре каре фіеще- Acest mijloc este cel mai prost și sigur, pre care fieștecine 0.99
22. 21 чине шитотдѣꙋна поате съ-л ꙟнтребꙋинцѣзе. Шіꙋт лꙋкрꙋ, къ șitotdeauna poate să-l înntrebuințeaze. Șiut lucru, că 0.99
23. 22 рꙋгъчꙋнѣ есте чѣ динафаръ ши чѣ динлъꙋнтрꙋ; адекъ чел-че rugăciunea este cea dinafară și cea dinlăuntru; adecă cel-ce 1.00
24. 23 са роагъ ши се ꙟкинъ кꙋ трꙋпꙋл акасъ, саꙋ̆ Ꙟ Бисѣрикъ, sa roagă și se închină cu trupul acasă, sau în Bisearică, 0.99
25. 24 ачела се роагъ динафаръ; яр чел-че кꙋ сꙋфлетꙋл ши кꙋ acela se roagă dinafară; iar cel-ce cu sufletul și cu 1.00
26. 25 инина са се ꙟнтоарче кътръ Дꙋмнезеꙋ̆ ши се сѫргꙋяще съ-Ꙟ inina sa se înntoarce cătră Dumnezeu și se sârguiaște să-în 0.99
27. 26 айбъ тотдѣꙋна Ꙟꙟ минтѣ са, ачела се роагъ динлъꙋнтрꙋ. Каре aibă totdeauna înîn mintea sa, acela se roagă dinlăuntru. Care 0.98
28. 27 динтре ачесте рꙋгъчꙋнй есте май бꙋнъ, май адевъратъ ши dintre aceste rugăciuni este mai bună, mai adevărată și 1.00
29. 28 май плъкꙋтъ лꙋй Дꙋмнезеꙋ̆, фіеще-каро динтре ной щіе. Вой mai plăcută lui Dumnezeu, fiește-caro dintre noi știe. Voi 1.00
30. 29 ашиждерѣ щицй ши ачея, къ а не рꙋга лꙋй Дꙋмневеꙋ̆ пꙋтем așijderea știți și aceia, că a ne ruga lui Dumneveu putem 0.99
31. 30 тотдѣꙋна ши претꙋтиндинѣ, ꙟ тот локꙋл, токмай шй атꙋнчѣ- totdeauna și pretutindinea, în tot locul, tocmai și atunceacând 0.99
32. 31 кѫнд не бирꙋяще пре ной пъкатꙋл; пꙋтем съ нерꙋгъм ши ne biruiaște pre noi păcatul; putem să nerugăm și 0.99
33. 32 лꙋкрѫнд ши не лꙋврѫнд, ꙟнсърбътоарй ши ꙟ знле проасте, lucrând și ne luvrând, înnsărbătoari și în znle proaste, 0.99
34. 33 ши стѫнд ши шеꙋѫнд ши зъкѫнд. Ачестѣ вой ле щицй; дар și stând și șeuând și zăcând. Acestea voi le știți; dar 0.98
35. 34 аичѣ требꙋе а зиче нꙋмай ачея, къ макар къ рꙋгъчꙋнѣ чѣ aicea trebue a zice numai aceia, că macar că rugăciunea cea 1.00
36. 35 динлъꙋнтрꙋ есте чел май пꙋтѣриик кин спре-а пріини дарꙋл лꙋи dinlăuntru este cel mai puteariic chin spre-a priini darul lui 0.99
37. 36 Дꙋмневеꙋ̆, ꙟнсъ нꙋ требꙋе съ лъсъм ши рꙋгъчꙋнѣ чѣ дивафаръ, Dumneveu, înnsă nu trebue să lăsăm și rugăciunea cea divafară, 0.98
38. 37 ши май алес рꙋгъчꙋнѣ чѣ общѣскъ. Мꙋлцй зик: „че-мй тревꙋе съ și mai ales rugăciunea cea obștească. Mulți zic: „ce-mi trevue să 0.98
39. 38 ꙋмвнꙋ ла висѣрикъꙋ“„Кꙋ̆ ши акасъ пот съ мъ рог: аколо май umvnu la visearicău“„Cu și acasă pot să mă rog: acolo mai 0.96
40. 39 нꙋлт вей греши, декѫꙋт те вей рꙋга.“ Дар кꙋм сокотицй, че ꙟндѣ- nult vei greși, decâut te vei ruga.“ Dar cum socotiți, ce înndeamină 0.96
41. 40 минъ пре оаменй а ворб аша: „дрептат,“ саꙋ̆ „бꙋна-токотинцъ pre oameni a vorb așa: „dreptat,“ sau „buna-tocotință 0.96
42. 41 Кꙋ тотꙋл нꙋ! чи „леневирѣ“ ши „трꙋюія“ ѫй дндѣинъ вре дѫн- Cu totul nu! ci „lenevirea“ și „truiuia“ îi dndeaină vre dânși 0.92
43. 42 шй а ворби аша, Негрешит, къ, дин не норочире, ꙋвеорй се a vorbi așa, Negreșit, că, din ne norocire, uveori se 0.99
44. 43 ꙟиплъ, къ фіинд Ꙟ Висфрекъ, трещещй: дар ачѣста нпчи- îniplă, că fiind în Visfrecă, treștești: dar aceasta npci 0.92