page 35

Text as printedtransliterationboth

as printed − 2 + transliteration − 4 +

1. 0 32 32 0.90
2. 1 ФꙞіюл: Ел дъ віяцъ, сꙋфлет ши пꙋтѣре фъптꙋрилор; Ел дъ живи- Fîniul: El dă viață, suflet și puteare făpturilor; El dă jiviiilor 0.98
3. 2 иилор „віяцъ,“ оамепилор „минте,“ яр Крещинилор „віяцъ Дꙋ- „viață,“ oamepilor „minte,“ iar Creștinilor „viață Duhovnicească 1.00
4. 3 ховничѣскъ, май ꙟналтъ,“ адекъ: Дꙋхꙋл Сфѫвт ꙟнцълѣицѣще , mai înnaltă,“ adecă: Duhul Sfâvt înnțăleaițeaște 1.00
5. 4 пре ом ши ꙟй ажꙋтъ лꙋй а мерџе ꙟитрꙋ Ꙟмпъръція Черюлꙋй. pre om și îni ajută lui a merge înitru îmmpărăția Ceriului. 1.00
6. 5 Лꙋхꙋл Сфѫнт се дъ нꙋ дꙋцъ мерите, чи ꙟндар, ши дꙋпъ Luhul Sfânt se dă nu duță merite, ci înndar, și după 0.98
7. 6 имилостивирѣ лꙋй Дꙋмнезеꙋ̆ се тримите спре мѫнтꙋирѣ оамени- imilostivirea lui Dumnezeu se trimite spre mântuirea oamenilor 0.98
8. 7 лор, ши Дꙋхꙋл Сфѫнт ажꙋтъ „аша, , și Duhul Sfânt ajută „așa, 0.98
9. 8 1.) Дꙋхꙋл Сфѫнт, ълъшлꙋиндꙋсе ꙟ ом, ѫй дъ лꙋй 1.) Duhul Sfânt, ălășluinduse în om, îi dă lui 0.99
10. 9 „крединцъ“ ши „лꙋминъ““фъръ Дѫнсꙋл нименѣ нꙋ поате съ „credință“ și „lumină““fără Dânsul nimenea nu poate să 0.98
11. 10 айбъ кредикцъ адевъратъ, віе. Фъръ-де лꙋминарѣ Дꙋхꙋлꙋй aibă credicță adevărată, vie. Fără-de luminarea Duhului 0.99
12. 11 Сфѫнт ши ꙟнсꙋшй ꙟнцелептꙋл ши омꙋл чел ꙟвъцат, Ꙟ лꙋк- Sfânt și înnsuși înnțeleptul și omul cel învățat, în lucrurile 0.99
13. 12 рꙋриле лꙋй Дꙋмнезеꙋ̆ ши ꙟнтрꙋ а Лꙋй орѫндꙋялъ есте орв lui Dumnezeu și înntru a Lui orânduială este orv 1.00
14. 13 десъвѫршит. Дин противъ, Дꙋхꙋл Сфѫнт ши ꙟсꙋшй омꙋлꙋй desăvârșit. Din protivă, Duhul Sfânt și însuși omului 1.00
15. 14 челꙋй не ꙟнвъцат ши прост поате съ-й дескопере ꙟ лъꙋнтрꙋ celui ne înnvățat și prost poate să-i descopere în lăuntru 1.00
16. 15 ши съ-й аръте дрепт лꙋхрꙋриле лꙋй Дꙋмнезеꙋ̆, ши съ-л факъ și să-i arăte drept luhrurile lui Dumnezeu, și să-l facă 0.99
17. 16 пре ел съ спмцѣскъ дꙋлчѣца Ꙟмпъръціей Черюлꙋй. Омꙋл, pre el să spmțească dulceața îmmpărăției Ceriului. Omul, 1.00
18. 17 кареле аре ꙟ еине Дꙋхꙋл Сфѫнт, симцѣще ꙟ сꙋфлетꙋл съꙋ̆ carele are în eine Duhul Sfânt, simțeaște în sufletul său 0.98
19. 18 о „лꙋминъ“ не обичнꙋитъ, пънъ атꙋнчѣ лꙋй кꙋ тотꙋл нещіꙋтъ. o „lumină“ ne obicnuită, pănă atuncea lui cu totul neștiută. 0.99
20. 19 2.) Дꙋхꙋл Сфѫнт, сълъшлꙋиндꙋсе ꙟ ом, продꙋче Ꙟ 2.) Duhul Sfânt, sălășluinduse în om, produce în 0.99
21. 20 инима лꙋй „драгосте адевъратъ.“ Драгостѣ чѣ адевъратъ Ꙟꙟ inima lui „dragoste adevărată.“ Dragostea cea adevărată înîn 0.98
22. 21 инимъ есте ка ꙋн „жаратек“ кꙋрат, саꙋ̆ ка о „кълдꙋръ,“ че о inimă este ca un „jaratec“ curat, sau ca o „căldură,“ ce o 1.00
23. 22 ꙟкълзѣще пре я; я есте „ръдъчина,“ че продꙋче ꙟнтр’ѫнса încălzeaște pre ia; ia este „rădăcina,“ ce produce înntr’însa 0.99
24. 23 тоате фаптеле челе бꙋне. Пентрꙋ омꙋл, чел ꙟнсꙋфлецит кꙋ toate faptele cele bune. Pentru omul, cel înnsuflețit cu 1.00
25. 24 драгостѣ адевъратъ, нимикъ нꙋ есте греꙋ̆, ꙟфрикошат ши кꙋ dragostea adevărată, nimică nu este greu, înfricoșat și cu 1.00
26. 25 непꙋтинцъ; пентрꙋ дѫнсꙋл ничй ꙋн фелю̆ де лещюирй ши де neputință; pentru dânsul nici un feliu de leștiuiri și de 0.99
27. 26 порꙋнчй нꙋ сѫнт грѣле, ши тоате сѫнт лесне де-а ле ꙟн- porunci nu sânt greale, și toate sânt lesne de-a le înnlini 1.00
28. 27 лини. . 0.92
29. 28 „Кредиица“ ши „драгостѣ,“ каре ле дърꙋяще омꙋлꙋй „Crediița“ și „dragostea,“ care le dăruiaște omului 0.99
30. 29 Дꙋхꙋл Сфѫнт, сѫнт неще мижлоаче аша де марй ши де Duhul Sfânt, sânt nește mijloace așa de mari și de 1.00
31. 30 пꙋтѣрниче, ꙟкѫт чел че ле аре поате ꙋшор, лесне, кꙋ бꙋкꙋріе putearnice, încât cel ce le are poate ușor, lesne, cu bucurie 1.00
32. 31 ши кꙋ мѫнгъяре съ мѣргъ пе калѣ, пе каре аꙋ̆ трекꙋт Іисꙋс și cu mângăiare să meargă pe calea, pe care au trecut Iisus 1.00
33. 32 Христос. Hristos. 0.99
34. 33 3.) Афаръ де ачея, Дꙋхꙋл Сфѫнт дъ омꙋлꙋй „пꙋтѣре 3.) Afară de aceia, Duhul Sfânt dă omului „puteare 1.00
35. 34 спре-а се ꙟнпротиви ꙟншълъчꙋній лꙋмій,“ аша ꙟкѫт ел мъ- spre-a se înnprotivi înnșălăciunii lumii,“ așa încât el măcar 1.00
36. 35 кар де се ши фолосѣще кꙋ бꙋнътъциле пъмѫнтѣщй, ꙟнсъ се de se și foloseaște cu bunătățile pământeaști, înnsă se 1.00
37. 36 фолосѣще ка ꙋн времелник черчетъторю̆ не липиндꙋ-шй кътръ foloseaște ca un vremelnic cercetătoriu ne lipindu-și cătră 1.00
38. 37 дѫнселе инима са, Яръ омꙋл, кареле н’аре ꙟ сине Дꙋхꙋл dânsele inima sa, Iară omul, carele n’are în sine Duhul 0.99
39. 38 Сфѫнт, пре-лѫнгъ тоатъ ꙟвъцътꙋра ши ꙟнцълепчюнѣ са, орй Sfânt, pre-lângă toată învățătura și înnțălepciunea sa, ori 1.00
40. 39 май мꙋлт, орй май пꙋцин, тотдѣꙋна есте роб ши ꙟикинъторю mai mult, ori mai puțin, totdeauna este rob și înichinătoriu 1.00
41. 40 ал лꙋмій. al lumii. 0.99
42. 41 1) Дꙋхꙋл Сфѫнт дарꙋяще омꙋлꙋй „ꙟнцелепчꙋне.“ Ачѣста 1) Duhul Sfânt daruiaște omului „înnțelepciune.“ Aceasta 0.97
43. 42 ной о пꙋтем ведѣ май алес ꙟнтрꙋ Сфицій Апостолй, карій noi o putem vedea mai ales înntru Sfiții Apostoli, carii 1.00
44. 43 пънъ-а нꙋ пріими пре Дꙋхꙋі Сфѫнт, ера оаменй чей май pănă-a nu priimi pre Duhui Sfânt, era oameni cei mai 0.98
45. 44 прощй ши не ꙟ въцацй; дар дꙋпъ ачеял чине пꙋтѣ съ се ꙟи- proști și ne în vățați; dar după aceial cine putea să se îni 0.98