page 19

Text as printedtransliterationboth

as printed − 5 + transliteration − 1 +

1. 0 6 6 0.80
2. 1 Свѫита Скринтꙋръ: ꙋръ дакъ тꙋ нꙋ ай доринца ачѣста, апой Svâita Scrintură: ură dacă tu nu ai dorința aceasta, apoi 0.99
3. 2 вазй ла ачела-шй Мѫнтꙋитореюꙋ̆ ал-нострꙋ, Іисꙋс Христос, ши vazi la acela-și Mântuitoreiuu al-nostru, Iisus Hristos, și 0.98
4. 3 кꙋ рꙋгъчꙋне калдъ чѣре ла Дѫнсꙋл доринца ачѣста. Дар кꙋ cu rugăciune caldă ceare la Dânsul dorința aceasta. Dar cu 1.00
5. 4 кѫт май мꙋлт съ нꙋте ꙟдъръптничещй, кѫнд дарꙋл лꙋй Дꙋм- cât mai mult să nute îndărăptnicești, când darul lui Dumnezeu 1.00
6. 5 незеꙋ̆ те кіямъ пре тине ла калѣ мѫнтꙋпрій. te chiamă pre tine la calea mântuprii. 1.00
7. 6 Тоате, кѫте с’аꙋ̆ ворбит аичѣ пентрꙋ крединцъ, ле вом Toate, câte s’au vorbit aicea pentru credință, le vom 1.00
8. 7 лъ мꙋри прин „пилдъ:“ тꙋ ай фи аꙋзит, къ ꙟ кꙋтаре лок, lă muri prin „pildă:“ tu ai fi auzit, că în cutare loc, 1.00
9. 8 а проапе де тине, се ачлъ о „зидире“ фоарте маре, минꙋ- a proape de tine, se aclă o „zidire“ foarte mare, minunată 1.00
10. 9 натъ; ꙟпълцимѣ еій ажꙋнце токмай де черю̆; ꙟнтрарѣ ꙟтр’- ; împălțimea eii ajunțe tocmai de ceriu; înntrarea într’însa 0.98
11. 10 ѫнса кѫт-ва ѫй акоперитъ, ши фъръ-де певъцꙋире нꙋ фіе- cât-va îi acoperită, și fără-de pevățuire nu fiecine 1.00
12. 11 чине поате съ о нимерескъ; іаръ пентрꙋ арътарѣ еій ши poate să o nimerescă; iară pentru arătarea eii și 0.99
13. 12 спре повъцꙋпрѣ, май ꙟ наинте, лѫнгъ дѫнса есте мꙋлциме spre povățuprea, mai în nainte, lângă dânsa este mulțime 1.00
14. 13 де псправиичй, карій ꙟнпреꙋнъ сѫнт ши „дофторй“ пентрꙋ de pspraviici, carii înnpreună sânt și „doftori“ pentru 0.98
15. 14 чей болнавй ши бетерй, ши „ꙟмпърциторй де хранъ,“ тре- cei bolnavi și beteri, și „îmmpărțitori de hrană,“ trebuincioasă 0.99
16. 15 бꙋинчоасъ пентрꙋ кале. Скърй де сꙋпг сѫнт атѫт де мꙋлте pentru cale. Scări de supg sânt atât de multe 0.99
17. 16 ꙟкѫт май пентрꙋ фіеще-кареле есте деосъбитъ; дар тоате încât mai pentru fiește-carele este deosăbită; dar toate 1.00
18. 17 скъриле деобще сѫнт стрѫмте, ꙟгꙋсте шипꙋцин лꙋминате, scările deobște sânt strâmte, înguste șipuțin luminate, 1.00
19. 18 аша ꙟнкѫт фъръ повъцꙋиторю̆ ши ажꙋторюл стръин ничй ꙋн așa înncât fără povățuitoriu și ajutoriul străin nici un 1.00
20. 19 нас нꙋ есте кꙋ пꙋтинцъ а фаче, ши май алес ла ꙟчепꙋт. nas nu este cu putință a face, și mai ales la început. 1.00
21. 20 Зидирѣ ачѣста естъ фъкꙋтъ де Архитектор прѣꙟцълепт, ши Zidirea aceasta estă făcută de Arhitector preaînțălept, și 0.99
22. 21 анꙋме пентрꙋ ачея, ка прин тр’ѫнса съ поатъ а се сꙋи омꙋл anume pentru aceia, ca prin tr’însa să poată a se sui omul 1.00
23. 22 Ꙟꙟ черю̆ ши ꙟ раю̆ ꙟсꙋшй. înîn ceriu și în raiu însuși. 0.97
24. 23 Ачестѣ тоате аꙋзѫндꙋ-ле, тꙋ, фъръ-де ꙟдоялъ, ай врѣ Acestea toate auzându-le, tu, fără-de îndoială, ai vrea 1.00
25. 24 съ фій аколо, ꙋиде дꙋче зидирѣ ачѣста. Дар че вей фаче тꙋ să fii acolo, uide duce zidirea aceasta. Dar ce vei face tu 1.00
26. 25 ла о аша ꙟнтѫмпларе: кꙋ бꙋнъ самъ, май ꙟнтъй де тоате la o așa înntâmplare: cu bună samă, mai înntăi de toate 0.99
27. 26 тꙋ требꙋе съ те апрокій де зидирѣ ачѣста, съ о черчетезй tu trebue să te aprochii de zidirea aceasta, să o cercetezi 0.99
28. 27 май кꙋ де амърꙋнтꙋл, съ ꙟнгребй де тоате пре иснравничй, mai cu de amăruntul, să înngrebi de toate pre isnravnici, 0.99
29. 28 адекъ: прекꙋм „де ꙟсашй зидирѣ,“ аша ши „де ꙟнеъмнарѣ adecă: precum „de însași zidirea,“ așa și „de înneămnarea 1.00
30. 29 еій,“ ши „де ачея, кꙋм ши пеꙋнде съ ꙟитрй ꙟтр’ѫнса“ eii,“ și „de aceia, cum și peunde să înitri într’însa“ 0.99
31. 30 ши челелалте; іар псправничій кꙋ гꙋнъ-вое ѫцй вор спꙋне și celelalte; iar pspravnicii cu gună-voe îți vor spune 0.99
32. 31 ціе тоате, кѫте сѫнт де требꙋинцъ пентрꙋ ачѣста. Ши де ție toate, câte sânt de trebuință pentru aceasta. Și de 1.00
33. 32 ещй тꙋ ом ꙟ въцат, апропіе-те де зидирѣ ꙟнсашй, каꙋт’о дин ești tu om în vățat, apropie-te de zidirea înnsași, caut’o din 1.00
34. 33 тоате пърцъле: „де іасте я пе темеліе таре ашезатъ, ши toate părțăle: „de iaste ia pe temelie tare așezată, și 0.99
35. 34 де іасте ꙟ старе се ціе прекꙋм ꙟсашй греꙋтатѣ зидирій, аша de iaste în stare se ție precum însași greutatea zidirii, așa 0.99
36. 35 ши пре чей, че ꙟнтръ ꙟнтр’ѫнса.“ și pre cei, ce înntră înntr’însa.“ 0.98
37. 36 Дикъ тꙋ ещй мꙋлт ꙟвъцат, апой черчетѣзъ ши ꙟсꙋшй Dică tu ești mult învățat, apoi cercetează și însuși 0.98
38. 37 матеріалꙋриле, дин каре я іасте зидитъ, кꙋноаще, нꙋмъръ materialurile, din care ia iaste zidită, cunoaște, numără 1.00
39. 38 ши везй тоате, кате кꙋ пꙋтинцъ вафи съ везй кꙋ окій, шй și vezi toate, cate cu putință vafi să vezi cu ochii, și 0.99
40. 39 ꙟнкъ поцй съ ꙟтребꙋинцезй ши неапърателе инстрꙋментꙋрй. înncă poți să întrebuințezi și neapăratele instrumenturi. 1.00
41. 40 Ши дꙋнъ ачѣста, дакъ тꙋ вей ведѣ ши вей фи ꙟкредивцат, Și dună aceasta, dacă tu vei vedea și vei fi încredivțat, 0.99
42. 41 къ „ꙋидирѣ ачѣста іасте темейникъ, таре ши поате деплин că „uidirea aceasta iaste temeinică, tare și poate deplin 0.99
43. 42 съ се полрмвѣскъ кꙋ чѣ датъ ей орѫндꙋире,“ апой лѣпъдъ să se polrmvească cu cea dată ei orânduire,“ apoi leapădă 0.98
44. 43 тоатъ пскодирѣ ꙋрмътоаре ши ласъ ла пъ тоае нистрꙋ- toată pscodirea următoare și lasă la pă toae nistrumslrile 0.97
45. 44 мслриле, кꙋ каре ай кътатъ ачѣ ирю; иетр къ пле , cu care ai cătată acea iriu; ietr că ple 0.94